Deseori mortale, incapacitante, uitate, denigrate, factori de excludere – bolile rare sunt sau ar trebui să fie în centrul atenţiei publicului larg şi profesioniştilor din sănătate nu doar la 28 februarie, când este marcată Ziua Internaţională a Bolilor Rare. În 2011, accentul a fost pus pe inegalităţile cu care se confruntă aceşti pacienţi. Despre iniţiativele şi manifestările la nivel european şi naţional cu prilejul acestei zile, precum şi despre realizările şi dificultăţile în domeniu din România, aflaţi în articolul semnat de dna dr. Maria Dragotă. (...)

   Analiza epidemiei de gripă din Marea Britanie din sezonul 2010/2011 a confirmat rapoartele anterioare, care semnalau o creştere a infecţiilor bacteriene invazive la pacienţii cu gripă, cea mai frecventă asociere fiind cu Streptococcus pyogenes, în special la adulţii tineri. Din BASIC (Buletinul de Actualităţi Săptămânale al Institutului Cantacuzino) aflăm că experţii de la Agenţia de Protecţie a Sănătăţii din Marea Britanie (HPA) şi Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) au publicat în Eurosurveillance un raport privind creşterea incidenţei pneumoniei cu streptococ. (...)

   Rabdomiosarcomul (RMS) este o tumoră malignă mezenchimală sau epitelială (rinichi, plămân, uter, sân, ovar), ce prezintă parţial diferenţiere mioblastică, cu tendinţa de a se diferenţia spre celula musculară striată. Uneori, RMS se poate diferenţia condroid sau osteoid. Este caracterizat printr-un aspect histologic variat, ce merge de la celule rotunde nediferenţiate până la mioblaşti, în diverse faze de diferenţiere.

   Există trei varietăţi de RMS, în funcţie de aspectul macroscopic şi histologic: embrionar, alveolar şi pleiomorf. Cel mai frecvent tip este cel embrionar, urmat de cel alveolar. RMS pleiomorf este mai frecvent la vârsta adultă, dar este un sarcom foarte rar. (...) 

   Din 2003, la iniţiativa Confederaţiei Internaţionale a Organizaţiilor Părinţilor cu Copii Bolnavi de Cancer (ICCCPO), 15 februarie marchează Ziua Internaţională a Copilului cu Cancer, cu scopul informării publicului, strângerii de fonduri, promovării proiectelor şi activităţilor desfăşurate de organizaţiile de părinţi cu copii bolnavi de cancer. (...)

   Comisia Europeană de Sănătate Publică defineşte bolile rare ca fiind „maladii care pun în pericol viaţa sau provoacă o invaliditate cronică, care au o prevalenţă scăzută, astfel încât este nevoie de eforturi speciale şi conjugate pentru rezolvarea lor“. Sunt incluse în această categorie bolile care au o prevalenţă de mai puţin de cinci cazuri la 10.000 de indivizi.

   Au fost stabilite, în ultimii ani, listele diferitelor forme de cancere rare la copil şi adult, au apărut numeroase reviste dedicate cancerelor rare, au fost deschise forumuri de discuţii pentru profesionişti, bolnavi şi familiile lor, militând pentru creşterea interesului faţă de aceste boli. Toate aceste demersuri au determinat lansarea unor proiecte europene de cercetare adresate cancerelor rare, iar aceste boli sunt astăzi prioritare în multe comunităţi ştiinţifice.

   Cele mai importante aspecte ale cancerelor rare sunt trecute în revistă de dna prof. dr. Maria Puiu, într-o serie tematică deschisă, la acest număr, de sarcomul Ewing. (...)

   Marcată în fiecare an la 4 februarie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului a prilejuit organizarea unor evenimente menite să atragă atenţia profesioniştilor şi a opiniei publice cu privire la o serie de aspecte legate de această patologie. (...)

   O paralelă între soarta unor cărţi şi cea a autorilor ei este întotdeauna interesantă. În acest sens „Traité de Physiologie Médicale“ al lui Nicolae Paulescu, publicat între 1919 şi 1921, poate fi un studiu de caz tipic.

   Mai întâi, despre autor. Elev eminent, pleacă în 1888 pentru studii medicale la Paris, unde, în 12 ani, reuşeşte să obţină trei doctorate, la Facultatea de Medicină şi la Sorbona, şi să primească distincţia „Palmes Académiques“. Lucrează la Hôtel-Dieu alături de Étienne Lancereaux (1829–1910), al cărui elev favorit rămâne, devenind în timp cel mai apropiat colaborator al acestuia. Între 1895 şi 1899, desfăşoară o activitate ştiinţifică remarcabilă, reflectată în numeroase lucrări publicate în acea perioadă la Paris, devenind una din vocile sonore în reuniunile ştiinţifice medicale ale timpului. În publicaţiile sale de la Paris, abordează probleme variate, efectuând deopotrivă studii clinice şi experimentale sau avansând concepte de avangardă, precum şi imaginând soluţii diagnostice şi terapeutice practice pentru numeroase afecţiuni. (...)

   Începutul nu tocmai uşor, cu dificultăţile şi provocările întâmpinate – dar depăşite –, realizările şi planurile de viitor, pe scurt: pagini din „viaţa“ Colegiului Medicilor Dentişti Bucureşti sunt aduse la cunoştinţa cititorilor noştri de dl dr. Alexandru Brezoescu, preşedintele CMDB, într-un interviu realizat de dna dr. Maria Dragotă. (...)

   Iniţiativă a unui tânăr student medicinist – Tudor Ionescu –, pasionat deopotrivă de medicină şi de muzică, corul Vox Medicalis reuşeşte să se facă remarcat tot mai mult. Recunoaşterea eforturilor depuse a venit de Crăciun, când corul tinerilor a concertat pe scena Ateneului Român alături de Orchestra Medicilor. Despre stetoscopul care auscultă muzică ne scriu drele Ana Maria Marcu şi Sorina Vasile, la rubrica Student la medicină. (...)

   Institutul „Victor Babeş“ şi Societatea de Imunologie din România au organizat, la 1 februarie a.c., o conferinţă de presă la care au participat dnii acad. Laurenţiu M. Popescu, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale şi directorul general al Institutului „V. Babeş“, prof. dr. Vasile Astărăstoae, rectorul UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi şi preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Ioanel Sinescu, prorectorul UMF „Carol Davila“ Bucureşti, conf. dr. Mihai Hinescu, directorul Institutului „V. Babeş“, şi conf. dr. Dorel Lucian Radu, preşedintele Societăţii de Imunologie din România. (...)

    În luna iulie 2010, a fost aprobată Legea nr. 151 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate, care pune accent pe diagnosticarea precoce a autismului şi prevede că screeningul se efectuează la copiii cu vârsta 0–3 ani, în conformitate cu standardele stabilite prin norme. (...)

 

   Parlamentul European a aprobat, la 19 ianuarie a.c., Directiva UE privind drepturile pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere. Dl John Dalli, comisarul european pentru sănătate şi consumatori, a declarat că acest vot „marchează un important pas înainte pentru drepturile pacienţilor în Europa“. Directiva clarifică drepturile cetăţenilor de acces la tratament sigur şi de bună calitate în întreaga UE, dar şi de rambursare a acestuia. „Uneori, cetăţenii trebuie să meargă în străinătate, pentru că experienţa sau asistenţa medicală de care au nevoie nu este disponibilă în cadrul frontierelor naţionale, sau deoarece spitalul cel mai apropiat se află dincolo de o frontieră. Această directivă îi va ajuta pe pacienţii care au nevoie de tratament de specialitate, de exemplu pe cei care solicită diagnostic sau tratament pentru o boală rară. Ea va aduce o colaborare mai strânsă între statele membre în ceea ce priveşte sănătatea, de exemplu prin recunoaşterea reciprocă a prescripţiilor. Experţii în sănătate din întreaga Europă vor putea să facă schimb de bune practici şi să beneficieze de pe urma inovaţiilor în evaluarea tehnologiei medicale şi e-sănătate. Încurajez statele membre să pună rapid în aplicare această directivă“, a mai spus dl John Dalli. (...)

 

   La 20 ianuarie a.c., a avut loc lansarea proiectului Şcoala Medicală Europeană – Instruirea personalului medical pentru tehnologii inovatoare şi proceduri moderne în dializă, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, derulat de IHS Medical School, în parteneriat cu City University London, până în aprilie 2013. (...)

 

   Sinaia a fost loc de întâlnire pe harta Hematologiei mondiale, relatează Ioana Dăian de la cea de-a XIX-a Conferinţă Naţională de Hematologie Clinică şi Translaţională, în nr. 9/2010 al revistei MEDIC.RO. Societatea Română de Dermato-Oncologie, un pas înainte în lupta împotriva cancerului, este titlul interviului realizat de dr. Max Constantinescu cu prof. dr. Rodica Cosgarea, preşedinta SRDO. „Cancerul continuă să rămână o problemă acută a întregii societăţi, iar lupta împotriva maladiei nu înseamnă numai dezvoltarea unor terapii cât mai performante, ci şi identificarea şi diagnosticul cât mai precoce ale noilor cazuri. Acestea sunt dezideratele pe care şi le propune nou-înfiinţata SRDO“. (...)

   La prima ediţie a Galei Tinerilor Scriitori, eveniment iniţiat şi moderat de Dan Mircea Cipariu şi organizat la 15 ianuarie a.c. – Ziua Culturii Naţionale – de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Primăria sectorului 2 Bucureşti, Centrul Cultural „Mihai Eminescu“ şi Asociaţia Euro CulturArt, Iulia Militaru a primit premiul Tânărul poet al anului 2010, pentru volumul „Marea pipeadă“ (apărut la Editura Brumar, Timişoara). Totodată, ea a primit distincţia Tânărul scriitor al anului 2010, acordată de juriul format din acad. Eugen Simion şi criticii literari Daniel Cristea Enache şi Paul Cernat. (...)